În prezent, nu există un consens ştiinţific în ceea ce priveşte ortorexia. Cele două teorii susţinute cel mai frecvent se referă fie la clasarea printre tulburările de comportament alimentar (TCA), fie printre tulburările obsesive de comportament.

Ortorexia, care face obiectul unui număr mic de cercetări, poate fi identificată printr-un test alcătuit din zece întrebări şi elaborat de Steven Bratman, medic american care a dat în 1995 acest nume unei tulburări de care suferea chiar el, scrie Agerpres, preluând AFP.

„Dacă pacientul face o distincţie între alimentele sănătoase şi nesănătoase, iar emoţii puternice şi disproporţionate îl invadează în legătură cu alimentele nesănătoase, iar acest lucru are un impact asupra vieţii sale cotidiene, se confruntă probabil cu ortorexie”, a rezumat Alexandre Chapy, un psiholog francez.

Ortorexia are o „proximitate” cu anorexia, precizează el, dar există şi o diferenţă între cele două: „Un ortorexic nu vrea să piardă în greutate”, obiectiv pe care îl urmăreşte o persoană cu anorexie.

„Persoanele ortorexice valorizează mai puţin imaginea corporală estetică, ci îşi privesc corpul prin prisma sănătăţii”, a precizat dieteticiana Laurence Myr.

Limita dintre regim și boală

Mai mult decât dorinţa de a fi într-o stare bună de sănătate, „le e teamă să nu fie otrăvite de pesticide sau de alimente, să moară de cancer”, a mai precizat Alexandre Chapuy.

Aceste persoane adoptă regimuri alimentare stricte, care nu sunt, în sine, problematice, „atâta timp cât nu suferim, nu ne izolăm, iar sănătatea nu este afectată”, a subliniat psihologul.

Potrivit lui Laurence Myr, cu toate acestea, persoanele care urmează regimuri specifice, suprimând anumite tipuri de alimente, ar putea fi „mai înclinate spre a dezvolta o tulburare” alimentară.

„Dezvoltarea unor comportamente extrem de stricte, aşa cum procedează o persoană ortorexică, determină probleme sociale” şi poate crea „o busculare” spre un comportament obsesional nefast, a adăugat ea. În contextul diferitelor scandaluri agro-alimentare, cum ar fi recentele contaminări ale ciocolatei sau pizza cu bacterii, „încrederea consumatorilor este foarte slăbită”.

Dieteticiana Laurence Myr evocă o prevalenţă a fenomenului la „sportivi, studenţi la medicină, cercetători sau dieteticieni”.

Cu toate acestea, nu există cifre oficiale referitoare la amploare acestei tulburări pe plan global.